Cum iti alegi corect statia de dedurizare

Cum iti alegi corect statia de dedurizare

Despre dedurizare si cum iti alegi corect dedurizatorul

Faptul ca in multe zone din Romania apa este dura , nu mai este o noutate! La fel cum nu este o noutate faptul ca apa dura va produce daune atat electrocasnicelor cat si sanatatii consumatorului. Pentru cei ce nu stiu, apa dura este o apa cu un continut ridicat de ioni de Calciu si Magneziu.

Duritatea apei poate fi masurata si exprimata prin mai multe modalitati ( grade germane , grade franceze , mg/l , ppm etc.) , dar cea mai folosita este unitatea de masura grade germane (dH).Consumul si folosirea apei dure (calcaroase) va degrada obiectele sanitare, aparatele electrocasnice si in timp poate afecta functia rinichilor. Astfel au aparut diverse solutii in combaterea acestor efecte precum :diverse pastile folosite la masinile de spalat rufe / vase , statii de dedurizare , filtre, echipamente magnetice etc.

Astazi vom vorbi despre statiile de dedurizare ce folosesc rasini schimbatoare de ioni, acestea fiind si singura solutie viabila in timp , atat din punct de vedere al rezultatelor cat si al costurilor pe termen lung.

Statiile de dedurizare se gasesc in diferite configuratii :

  • Tip Cabinet ( Monobloc ) - recomandate in special utilizatorilor casinici dar si comerciali ce au nevoie de un echipament compact pentru economie de spatiu si un design placut.
  •  Simplex  - Aceste dedurizatoare se caracterizeaza prin faptul ca au separat tancul de rasina si vasul de saramura. Astfel ele ocupa un spatiu mai mare , dar au si avantajul ca pot deservi debite si capacitati mult mai mari decat cele tip cabinet.
  • Duplex , Triplex etc.  - Practic aceste tipuri de echipamente sunt formate din ansambluri de statii de dedurizare simplex cu diverse valve de comanda si automatizari cu scopul de a deservi debite mari de apa dar si o functionare continua ( furnizarea de apa dedurizata nu va mai fi intrerupta in timpul regenerarii ) Aceste tipuri se adreseaza in special consumatorilor comerciali si industriali , in procese de productie .

Indiferent de tipul de statie de dedurizare a apei , toate functioneaza pe acelasi principiu : Rasini schimbatoare de ioni ( Cationice ). Apa trece printr-un pat de rasini cationice unde sunt retinuti ionii de calciu (Ca) si magneziu ( Mg) si sunt inlocuiti cu ioni de sodiu (Na) . 

La un moment dat rasina va atinge saturatia si nu va mai putea sa retina ionii de Ca si Mg. Aici intervine procesul numit regenerare, ce consta in spalarea masei cationice ( rasinii ) cu o solutie salina ( apa cu sare ) . Prin procesul de regenerare rasina se incarca din nou cu ioni de Na, iar ionii de calciu si magneziu sunt “aruncati” la canalizare . Din acest moment rasina este regenerata si gata sa reia procesul de dedurizare al apei .

O alta componenta importanta al statiei de dedurizare o reprezinta Valva de comanda ( automatizarea ) . Aceasta componenta este foarte importanta pentru ca ea va controla si masura procesele de dedurizare si regenerare . Practic valva comanda va permite sa setati capacitatea statiei de dedurizare : volumul de apa si/sau intervalul de timp intre regenerari .  Odata ce volumul de apa si/sau intervalul de timp este atins valva de comanda va declansa automat procesul de regenerare si va controla toate fazele acestui proces. La aqualine.ro folosim automatizari de la cei mai renumiti producatori la nivel mondial : Clack, Bluesoft , Runxin , Fobrite. Asa cum intuiti statiile de dedurizare se difentiaza in primul rand prin valvele de comanda folosite . In functie de valva de comanda pot avea debite diferite , accesorii si functii diferite .

Cum calculam capacitatea de dedurizare a unui echipament ?

Pentru a afla aceasta capcitate va trebui sa cunoastem mai intai cantitatea de rasina a dedurizatorului si duritatea apei exprimata in dH (grade germane) . Dupa ce cunoastem aceste date putem folosi urmatoarea formula :

Cantitatea de rasina X 3 / Valoarea in grade germane = Cantitatea de apa exprimata in mc intre regenerari

De exemplu : Sa spunem ca avem un dedurizator cu 25 litri rasina si o duritate de 30 dH° (grade germane)

Calculul se va face astfel : 25 x 3 / 30 = 2.50 mc apa Asta inseamna ca la fiecare 2.50 mc de apa consumata statie de dedurizare va trebui sa se regenereze .

Daca pana aici ne-am facut o idee depre cum functioneaza un dedurizator, haideti sa vedem cu alegem corect echipamentul de dedurizare astfel incat sa fie corect dimensionat si sa ne satisfaca nevoile.De ce am vrut sa ajung aici ? Am observat ca multa lume cauta un dedurizator “formuland” gresit cererea si informatiile de care dispun.

De multe ori suntem contactati de potentiali clienti care doresc un dedurizator pentru o casa . Pana aici toate bune , dar urmeaza informatiile prin care clientul spera ca va obtine un produs personalizat pe nevoile lui :

Am un put de 50m adancime sau Am o casa de 130 mp sau Suntem 5 persoane sau Suntem 4 persoane din care 2 adulti si 2 copii Toate informatiile de mai sus sunt aproape irelevante in alegerea unui dedurizator. Spun asta pentru ca nu ajuta cu nimic aceste date daca nu cunosti duritatea apei - Daca iti doresti un anumit rezultat trebuie sa sti de unde pleci . 

Asa ca nici nu conteaza cate persoane locuiesc daca nu stim duritatea  apei , debitul dedurizatorului si numarul de locuri de consum (bai, bucatarii etc).

Deci iata cum ar trebui procesate aceste informatii :

  1. Duritatea apei - Asa cum am spus mai sus este foarte important sa stim de unde plecam in ceea ce priveste calitatea apei. Pentru a afla duritatea apei se poate face un buletin de analiza , iar cu aceasta ocazie va veti face o imagine completa asupra apei ce urmeaza sa o tratati , si veti putea alege echimentul sau echipamentele necesare aducerii apei in parametrii doriti . In plus va veti asigura ca nu aveti depasiri la fier (Fe) si mangan (Mn). Acesti parametrii pot influenta negativ performantele unei statii de dedurizare. In cazul in care sunteti sigur ca nu aveti alte probleme cu apa si nu doriti sa faceti un buletin de analiza se poate achizitiona un tester de duritate cu titrant .Acesta din urma are un pret avantajos ( 55 lei ) si poate fi folosit pentru mai multe testari ( aprox. 30 ) , fapt ce va va ajuta si in monitorizarea unui eventual dedurizator achizitionat. In plus aveti nevoie sa stiti duritatea apei pentru a calcula corect capacitatea dedurizatorului.
  2. Debitul dedurizatorului - Acest parametru il veti afla din datele tehnice ale echipamentului, dar si aici se poate crea o confuzie . De exemplu un dedurizator mediu (25 litri de rasina) poate avea un debit de 2,4 mc/h si multa lume va spune ca nu are nevoie de acest debit, dar aici nu este vorba de consum (nu va consuma nimeni 2.4 mc intr-o ora) ci de debitul aparatului . Astfel 2,4 mc/ora inseamna defapt 40 litri/minut (2400 litrii / 60 minute) , iar acest debit de 40 litri / minut poate fi foarte usor atins prin simpla deschidere a 2 - 3 robineti simultan - scenariu foarte probabil intr-o casa cu mai multe locuri de consum (bai, bucatarii)
  3. Numar de locuri de consum - aici va trebui sa va faceti singur o evaluare in care sa tineti cont de cate locuri de consum aveti si abia aici intra in calcul si un eventual numar de persoane ce vor putea folosi baia, bucataria etc.

Dupa ce veti cunoastre si corela acesti 3 parametrii intre ei veti putea face o alegere in cunostinta de cauza . De dragul exemplului sa spunem ca avem o apa cu duritatea de 22 dH , locuim intr-o casa cu 2 bai si o bucatarie si suntem 3 persoane .

Pentru a stabili catre ce dedurizator ne indreptam putem folosi inversul formulei de calcul al capacitatii :

Sa spunem ca avem un consum de 10-12 mc lunar si ne dorim un dedurizator cu o capacitate de minim 3 mc intre regenerari (3-4 regenerari / luna  pentru un consum de sare si apa reziduala cat mai mic) Vom calcula astfel 3mc x 22 dH = 66 / 3 = 22 litri rasina . Aici am stabilit ca urmarim un dedurizator cu minim 22 litri rasina .

Pentru a determina debitul necesar sa luam in calcul un scenariu cu un debit maxim :

  • robinet cabina de dus - 12 litri/ minut
  • robinet la bucatarie - 12 litri / minut
  • masina de spalat rufe - 10 litri / minut

Astfel obtinem un maxim de 34 litri / minut  x 60 = 2040 litri - 2,04 mc/h

Acum putem cauta un dedurizator cu minim 22 litri de rasina si un debit de minim 2,04 mc/h

Mai jos cateva date si sfaturi pentru a va ajuta in alegerea unui dedurizator :
  • Consum aprox.  : - robinet cada - 25 l/minut; robinet dus  - 12 l/minut; robinet chiuveta - 12 l/ minut ;  cada cu hidromasaj - 30 l/minut ; masina de spalat - 10 l/minut ; vas WC - 7 l/minut
  • Nu acceptati un dedurizator ce nu va asigura capacitatea pentru minim 3-4 zile . Regenerari mai dese vor duce la costuri mai mari de utilizare ( consum de sare crescut , mai multa apa reziduala ) in plus rasina isi va pierde proprietatile mai repede decat in mod normal si va trebui inlocuita . Durata de viata a rasinii cationice poate ajunge si la 10 ani pentru o utilizare corespunzatoare.
  • Montati intotdeauna un filtru de sedimente (20 - 50 microni) inaintea dedurizatorului
  • Achizitionati si un tester de duritate pentru a monitoriza periodic dedurizatorul .

Acestea fiind spuse , sper ca v-am ajutat sa faceti alegerea corecta a echipamentului de dedurizare a apei.

 

Suport clienti Luni - Vineri 09:00 -18:00

0720 724 724 contact@aqualine.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!